Palatul Jean Mihail

                                                     
                                                             Cavoul familiei Mihail

           Craiova se poate mândri cu cea mai somptuoasă clădire din Oltenia, palatul Jean Mihail !

      Construit în stilul academismului francez, cu elemente arhitecturale ce aparțin barocului târziu, palatul este remarcabil atât prin bogata arhitectură exterioară (ancadramentele ferestrelor, ornamentele fațadelor, lucrările de feronerie ale balcoanelor, patru coloane adosate etajului I, al corpului central decroșat, loggia centrală de pe fațada sudică a palatului, acoperișul mansardei), cât și prin amenajările interioare. La capătul scării centrale se află bustul lui Dinu Mihail, deasupra căruia este gravată inscripția de inaugurare a palatului: „Această clădire s-a ridicat în anii 1900-1907 de către Constantin N. Mihail şi s-a inaugurat la anul 1909 de fiii săi Nicolae şi Ioan”.

          La construcția palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate și meșteri străini, în general italieni veniți și stabiliți în Oltenia. Valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile venețiene, plafoanele și cartușele pictate, candelabrele cu ornamente din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereții tapisați cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria etc., toate dau încăperilor un aer de eleganță și gust rafinat.       Palatul a fost acoperit cu ardezie și dotat încă de la început cu instalație electrică, încălzire centrală etc. Prețuit pentru valoarea sa artistică, el a figurat încă din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul secolului al XX-lea.

Meşterii au folosit la finisaje foiţă de aur, mătase de Lyon, parchet de stejar, aşa cum s-a folosit iniţial la construcţia clădirii. Este considerat cel mai scump palat din Oltenia,
          În palat s-au petrecut de-a lungul anilor câteva evenimente istorice importante. Astfel, în anul 1913, în luna mai, regele Carol I și familia sa au fost găzduiți în Palatul Mihail. Apoi, în vara anului 1913, în iulie, în timpul celui de-al doilea război balcanic, pentru scurt timp, regele Carol I a locuit din nou aici, iar în 1915 regele Ferdinand. În timpul Primului Război Mondial, când parte din teritoriul României a fost vremelnic ocupat de Puterile Centrale, în palat a fost sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia. La sfârșitul verii anului 1940, în palat au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma cărora, la 7 septembrie, țara noastră a cedat Bulgariei Cadrilaterul. Începând din septembrie 1944, palatul a fost sediul Comandamentului sovietic al Armatei a 53-a. În toamna aceluiași an, timp de cinci săptămâni, a locuit aici și Iosif Broz Tito, iar în septembrie 1944 s-a încheiat Acordul dintre Comitetul Național de Eliberare a Iugoslaviei și Frontul Patriei din Bulgaria, acord prin care războiul dintre Iugoslavia și Bulgaria înceta. De aici Iosif Broz Tito a condus atunci operațiunile de eliberare ale Belgradului, operațiuni încheiate cu succes la 20 octombrie 1944.

          Fondul de bază al patrimoniului muzeului l-a constituit Pinacoteca „Alexandru și Aristia Aman”, la care s-au adăugat transferuri de lucrări importante, achiziții proprii, precum și noi donații, mare parte dintre ele făcute de către artiștii români, ajungându-se astăzi la un fond de peste 12.000 de piese de artă românească și străină.

Primul Mihail, de origine macedoneană, a venit în Craiova din părțile Salonicului. Se numea Constantin. S-a căsătorit cu Zaharia și au avut un singur copil, un băiat, Nicolae, născut la 23 aprilie 1814.

          Nicolae Mihail s-a pus să cumpere moșii, întâi mai mici, apoi mai mari, cu banii lui, pe datorie, cu bani împrumutați, cum putea. La moartea lui a lăsat unicului său fiu, Constantin (Dini), peste 100.000 de pogoane și o datorie aproape echivalentă cu valoarea moșiilor“,

Nicolae Mihail a avut grijă să-i insufle unicului său fiu, Constantin (Dini), și dragostea de carte. S-a îngrijit în mod desosebit de educația sa și l-a trimis la Viena.

O poveste de iubire din negura vremilor

          În timpul studiilor de la Viena, Constantin (Dini) s-a îndrăgostit de Mathilda, născută Spiro, după cum notează Paul Rezeanu în lucrarea sa „Craiova – Amintirile orașului“. „Era fiica altui macedonean, care însă nu reușise să facă avere. Primise totuși o educație aleasă, era tânără, frumoasă și crescuse în mediu select al capitalei imperiale“, notează Paul Rezeanu.

Cei doi tineri s-au căsătorit. Au avut patru copii: Victoria, Nicolae, Nicolae și Jean. Primii doi au murit, la vârsta de doi-trei ani, la câteva zile unul după celălalt. Cei din urmă băieți, care au trăit, Nicolae și Jean, au crescut însă orfani de mamă.

Mathilda, mama lor, femeie tânără, drăguță, se plictisea în mediul provincial. „Craiova nu-i putea oferi, indiscutabil, distracțiile Vienei. Fire ușuratică, s-a încurcat cu colonelul Gioni Crețeanu, fost ministru plenipotențiar. Din legătura lor a rezultat, se pare, un copil: Jean, Jean Mihail“, punctează în lucrarea sa Paul Rezeanu. Și în memoriile sale, Constantin Argetoianu pomenea de asemănarea izbitoare a copilului cu colonelul Crețeanu, la fel cum scria că „Dini Mihail a surprins o scrisoare, care nu mai lăsa nici un dubiu asupra purtării soției sale. Cu ferocitatea macedoneanului a judecat-o și i-a declarat că nu va face nici-un scandal, dar că o va ucide fără ca nimeni să nu-l poată bănui. Terorizată, înnebunită și fără nici un sprijin, căci Crețeanu bătuse prudent în retragere, la prima alarmă, s-a pus, după un bal, înădușită, între două ferestre deschise, pe un ger cumplit. Și și-a găsit boala mortală pe care o căuta. În scurtă vreme a fost dusă la groapă. Această dramă intimă pe care puțini au cunoscut-o (mie mi-a fost povestită de mumă-mea, căreia i se destăinuise defuncta) i-a otrăvit lui Mihail viața întreagă făcându-l să fugă de lume, căci prin însușirile sale naturale nu era menit să fie omul ciufut și acrit pe care atâta lume l-a osândit. Poate că fără această dramă familială imensa lui avere ar fi servit scopuri mai nobile decât grija de a pune ban pe ban, rămasă singura preocupare a dezamăgitului și părăsitului soț… Dini Mihail a fost convins, până la moarte, de această filiație extraconjugală. Totuși, cât a trăit n-a făcut nicio deosebire – și nici în testamentul lui – între cei doi fii ai săi“, scria Constantin Argetoianu în memoriile sale.

          Olteanul Jean Mihail a fost considerat cel mai bogat român din perioada interbelică. Deţinea sute de mii de hectare de teren şi era totodată proprietarul unei averi, în bani, de un milliard de lei. Transformată, bogăţia lui depăşea valoarea a nouă tone de aur.

 A donat averea statului:

         

           Jean Mihail a fost considerat cel mai bogat roman din perioada interbelică. Averea sa, uriașă, a fost comparată doar cu cea a ”Nababului” Cantacuzino, ori cu a marilor industriași Nicolae Malaxa ori Max Auschnitt.  Necăsătorit şi fără copii, olteanul a lăsat averea, prin testament, statului. A cerut înfiinţarea unei fundaţii care să îi poarte numele. Din păcate nu s-a construit nimic, iar de banii lui s-a ales praful. În urmă a rămas doar Muzeul de Artă din Craiova. Jean Mihail, pe lângă averea primită de la tatăl său, a mai moştenit şi averea a două mătuşi bogate, ajungând să deţină sute de mii de hectare de teren. La începutul anilor 1920, lichidităţile olteanului au fost evaluate la peste nouă tone de aur.

          În perioada de criză economică, între 1928 și 1933, Jean Mihail era atât de bogat încât a girat statul român pentru o mare parte din împrumuturile făcute în străinătate, în special cele făcute în Franța.
       Odată cu venirea comuniştilor, din palatul familiie Mihail din Bănie au început să dispărut importante piese de mobilier.
        Din august 1954, Palatul ‘Jean Mihail’ adăpostește Muzeul de Artă Craiova care din 2011 se află în renovare iar astazi este deschis publicului.