Palatul se afla in judetul Mehedinti comuna Obarsia de Camp. Legenda spune că tatăl lui Gheorghe Pleşa, cojocarul satului, pe timpul Imperiului Otoman, îi oferea găzduire reprezentantului turc, ce venea să strângă birurile din zonă. Într-o noapte, tatăl viitorului boier, văzând sacii de galbeni strălucitori, i-a pus gând rău turcului. Când acesta a apucat drumul către Istanbul, cojocarul împreună cu câţiva amici, l-au urmărit, iar într-o noapte ploioasă,l-au omorât şi i-au furat sacii de galbeni. La puţin timp, cojocarul a cumpărat peste 500 de hectare de pământ, atât în Obârşia de Câmp, cât şi în localitatea Cetate-Dolj. Unul dintre cei doi fii ai săi, Gheorghe Pleşa, beneficiind de o avere uriaşă din partea tatălui, a hotărât să-şi facă studiile şi să trăiască în Franţa. Aici a devenit licenţiat în drept şi tot aici ar fi trăit o frumoasă poveste de dragoste cu o franţuzoaică. Gheorghe Pleşa a promis bogatei franţuzoaice cu care urma să se căsătorească că îi va construi un castel ,,măreţ şi aparte”, acoperit cu monezi de aur. În 1892, Castelul Pleşa, era gata să-i primească pe îndrăgostiţi. Toate piesele componente ale clădirii au fost construite în Italia şi transportate cu vasele până în portul Gruia, de unde ţăranii din zonă le-au adus până la Obârşia de Câmp, cu carele în aşa-numita „corvoadă”, aici constructorii doar îmbinându-le. Decoraţiile interioare au fost executate de o adevărată pleiadă de pictori, specialişti din întreaga lume, ceva asemănător găsindu-se astăzi doar pe Valea Loirei, în Franţa. Coloanele din marmură, scările din lemn sculptat, şemineul,şi oglinzile veneţiene, dădeau castelului un adevărat aer franţuzesc. Picturile, bibelourile şi biblioteca impunătoare se spune că erau unice. Unică în România de atunci era şi centrala termică pe lemne din fontă masiva, ce asigura căldura în camere prin intermediul ţevilor şi caloriferelor masive. Din faţa castelului, nu lipsea nici fântâna arteziană.
Construcţia a fost prevăzută şi cu balcoane de marmură pe toate cele patru laturi. Palatul era si inca e de o frumusețe cum rar îți este dat să vezi in zonele rurale din Romania. Legenda spune că pretenţioasa franţuzoaică a refuzat căsătoria cu boierul Pleşa, deoarece castelul nu avea WC-uri interioare, iar acoperişul nu era făcut cu monezi de aur.
Purtând în suflet durerea iubirii neîmplinite, boierul se întorcea ori de câte ori avea ocazia la Obârșia de Câmp. Un administrator sârb, servitori, bucătărese aveau grijă de moșie și palat, în vreme ce oamenii din sat munceau pământul boierului, căci aceea era singura lor sursă de venit. De sus, din balconul de la ultimul etaj al castelului, boierul scruta cu privirea zarea, în timpul vizitelor sale. Tot de la balcon admira jocul tinerilor flăcăi și al fetelor din sat, la zi de sărbătoare, căci în fiecare primăvară, când se înființau culturile, și toamna, când se recoltau, boierul lăsa în urmă Parisul pentru a veni pe moșia din Obârșia de Câmp. Prin grija lui s-a făcut și primul heleșteu din comună, la marginea satului, pentru ca apoi o salbă de heleștee să scalde până în zilele noastre aceste meleaguri mehedințene.
Boierul Gheorghe Pleșa s-a stins fără a-și găsi alinarea sufletului, la Paris, necăsătorit, fără moștenitori. La palat s-au tras obloanele din lemn. Șemineele nu s-au mai aprins, candelabrele nu au mai luminat chipurile îngerilor din colțurile tavanelor, scara din lemn frumos sculptat nu a mai scârțâit sub pașii stapânului.
Stăpânul a murit la vârsta de 90 de ani în Franţa şi, neavând moştenitori, castelul a rămas al nimănui.
Dupa 1990, mulţi oameni de afaceri, chiar şi străini, s-au perindat în preajma Castelului Pleşa din comuna Obârşia de Câmp, judeţul Mehedinţi, intenţionând să îl renoveze şi să-l redea circuitului turistic, toate încercările au eşuat. Mai mult decât atât, un om de afaceri belgian a promis ca va face un domeniu de golf acolo si la concesionat. Dar totul a fost o mare minciună.
Acum, Primăria Obârşia de Câmp a scos din nou la concesionare Palatul Pleşa. Au in plan sa atraga chiar ei fonduri pt. renovarea si restaurarea palatului in caz ca nu gasesc persoane interesate pt. concesionarea lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu