Palatul Brancovenesc

 

Dupa restaurare

           Palatul Brancovenesc se afla la Potlogi, jud. Dambovita si a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Este inconjurat de un zid inalt de caramida. Fatada orientata spre un helesteu are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc. Principala caracteristica a acestui stil folosit la construirea Palatului de la Potlogi, este tratarea peisagistica elaborata ce cuprinde gradini si zone cu apa, centrate pe un palat a carui simetrie interioara este incadrata de peisajul inconjurator. Exemple suplimentare ale acestui stil se intalnesc in sculpturile si picturile murale, care sunt caracterizate prin motive naturale florale si vegetale. Loggia dublă, de influenţă bizantină, reprezintă elementul principal al clădirii. În timpul lui Constantin Brâncoveanu, din loggia de la parter sau de la etaj, familia şi invitaţii se delectau cu priveliştea superbă a grădinii cu flori şi a heleşteului, unde se creşteau peşti special pentru mesele domneşti. Astăzi, din loggie vezi doar buruieni, iar pârâul Tudorel, un afluent al Sabarului, este plin de mizerie În partea opusă, cu vedere spre turnul porţii, se află un foişor cu scară exterioară şi arcade decorate cu ghirlande din frunză de acant, crin, lalea şi garoafă orientală. Ferestrele şi interiorul sunt împodobite cu ornamente florale, de inspiraţie persană.

Din grajdurile şi bucătăria domnească a rămas doar fundaţia, însă se păstrează părţi din moşia postelnicului Dima - pivniţele şi o parte a parterului, situate în partea dinspre biserica „Sfântul Dumitru”.

         După uciderea lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, la Istanbul, în ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august 1714), „turcii au devastat palatul, căutând aurul şi comorile lui ’Altan bey’ – prinţul aurului, aşa cum îl numeau ei”.

În 1791, stăpân peste întreaga moşie şi palat a ajuns nepotul lui Constantin Brîncoveanu, Manolache Brâncoveanu. Dupa stingerea acestuia, mosia a intrat in posesia familiei Bibescu. Palatul a fost devastat însă de localnici şi de către cei care au trecut pe aici. O încercare de restaurare au avut-o armatele ruseşti, care în 1848 şi-au stabilit cartierul general la Potlogi, unde au efectuat şi unele reparaţii la palat.

Ştefan Neagu afirmă că la începutul secolului XX, Palatul Brâncovenesc devenise o ruină, păstrând doar o parte din zidurile înconjurătoare ale incintei.

       În 1954 au început lucrări de renovare a clădirii, care au fost însă sistate în 1979, după o vizită inopinată a Elenei Ceauşescu.

S-a organizat in 2011 o noua licitatie pt. restaurarea edificiului cu o investitie foarte mare.

Pentru refacerea clădirilor s-au studiat cărţi vechi, dar s-au cerut opinii şi de la istorici.

     Lucrările au vizat întreaga incintă: grădina, aleile, clădirile, interiorul şi exteriorul acestora, poarta şi zidurile. Astazi este deschis publicului iar un bilet de intrare costa 10 lei.