duminică, 20 februarie 2011

Conacul Hagi Theodoraky

                                      

                                         





















  foto veche http://volganeagra.blogspot.ro/



 Se poate observa cum in mai putin de doi ani, a disparut acoperisul.

   

                                   Ca in final sa ramana doar atat.
 
           Conacul Hagi Theodoraky din judetul Ilfov,comuna Grădiştea. Situat la sud de lacului Căldăruşani, lîngă Biserica Adormirea Maicii Domnului, având adresa Str. Bisericii Maxineni nr. 10 (fosta adresă: Str. Bisericii nr. 589) este o clădire de jum. sec al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea.
           Conacul a fost ridicat ca reşedinţă de vară de arhitectul Ruher în anul 1896. Familia Theodoraky păstrează moşia până în anul 1949. Proprietatea este naţionalizată prin decretul nr. 83 din anul 1949, iar până în anul 1953, conacul şi parcul au rămas în gospodăria colectivă a satului Grădiştea. Între 1953 şi 1974, conacul a fost destinat şcolii săteşti, iar după ridicarea noului imobil pentru şcoală, conacul este transferat în administraţia Transcom de către Consiliul judeţean Ilfov, în februarie 1976.
Clădirea nu este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din pacate.
           A fost vandalizat si se afla in stare avansata de degradare. Este o constructie in stil eclectic de tranzitie la limita dintre eclectic si neoromanesc.
Decoratiuni, stucaturi, ancadramente si picturi ca aici nu am vazut pana acum. Nu cred ca o constructie de dimensiunile acestui conac mai detine o asemenea broderie mai ales in interior. Acum cativa ani am avut o banuiala ca nu va mai ramane nimic din el si nu m-am iselat. Astazi nu au mai ramas decat bucati de temelie si niste caramizi risipite.
Hagi Theodoraky a avut nouă copii împreună cu soţia sa, din care doi au murit de tineri. Printre cei rămaşi se numără trei fete şi patru băieţi (Costache, Ghiţă, Iancu şi Mihalache). Toţi s-au ocupat cu comertul după ce au făcut practică în prăvălia tatălui lor. El a extins afacerea de lipscănie, cumpărând prăvălii şi terenuri prin tot orasul
           Deşi nu ştia carte, Hagi Theodoraky şi-a creat un păienjeniş negustoresc. Peste 200 de negustori erau prezenţi în catastiful firmei. El a fost chiar şi un întreprinzător ingenios în ceea ce priveşte transportul mărfurilor. Primele magazine ambulante au fost create la iniţiativa lui Hagi Theodoraky, afacerea fiind de mare succes.
 
A detinut mai multe propietati:
 
    Casa din mahalaua Oţetari, ce exista până de curând pe str. Italiană 22, acum pe locul ei, după ce a fost lăsată o perioadă în ruinare, se înalţă o altă clădire;
    O prăvălie în Hanul cu Tei;
   Grupul de prăvălii “Hănişorul” de pe Uliţa Lipscani din Bucuresti posibil a fi aceeaşi cu proprietatea arsă la Marele Foc din 1847 şi pentru care Costache Hagi Theodoraky obţine de la Sfatul Orăşenesc autorizaţie de construire „din nou”.             
       După moartea lui Costache Hagi Tudorache imobilul este moştenit de Eliza Hagi Theodoraky. Clădirea a fost denumită Hanul Hagi Theodoraky.
 

2 comentarii:

Radu Oltean spunea...

Foarte tare si interesant! Cred ca mergea sa faci mai multe poze, caci probabil vor fi ultimile...
Bravo!! Bun articol!!

adriana spunea...

Chiar fara carte oamenii din vremurile acelea apreciau valorile si frumosul.Pentru astia cu carte necitita pe la universitati private, valoarea inseamna Q7, Vuiton si cat mai multa beton ori plastic!
Daca si-ar dona fufele gentile si rochiile cu stelute, de zeci de mii de euro s-ar restaura o bijuterie de cladire.