sâmbătă, 5 mai 2012

Conacul C.A. Vladescu








 



          
           Conacul Vladescu din judetul Arges, comuna Hartiesti, sat Lucieni. Conacul (castelul) cum i se spunea de toti cei care-l vizitau, se afla in localitatea Lucieni, comuna Hartiesti, Judetul Arges, intr-o zona colinara, fara poluare, foarte linistita.
       Este situat pe artera principala (cu deviatie de circa (60m) de soseaua ce leaga doua municipii de judet, respectiv Pitesti si Campulung Muscel. Fata de Pitesti se afla la o distanta de 29km si fata de Campulung Muscel de aproximativ 25km. Se afla pozitionat intre doua dealuri impadurite, cu vegetatia diferita (fanete, pomi fructiferi), chiar in apropierea padurii, prin preajma trecand un mic parau. La una din portile conacului se afla stalpul de inalta tensiune si fantanã cu apa potabila.
        A fost construit in jurul anilor 1898 - 1900 (secolul XIX) de catre boierul C. A. Vladescu care a decedat in jurul anului 1926, lasandu-l mostenire descendentilor lui care l-au stapanit pana in martie 1949, cand a intervenit nationalizarea averilor facuta de statul comunist.
Constructia are o suprafatã (baza) aproximativ 400mp, cu 23 de camere mai mici (camerele ingrijitorilor) si mai mari, saloane (pentru receptiile mondene), foisor, pridvoare, capela de rugaciuni, beci foarte bine consolidat cu traverse de cale ferata, cu multe bolti de caramida (pastrandu-se in conditii optime fructele din livada ce-l inconjoara) la fel si camerele de la parter sunt tot cu bolti de caramida despartite de traverse late de cale ferata.
        In jurul lui, actualmente, este inconjurat de o livada de meri de 6000mp, o poarta monumentala din zid prezentand interes turistic si cultural.
Acoperisul (podul conacului) are deschideri catre toata panorama zonei (o intrepatrundere de livada, pasune, padure, susurul apei; primavara, vara si toamna, aceasta imbinare de relief, creand o imagine mirifica; iarna este foarte blanda). Podul fiind atat de spatios si bine consolidat se preteazã la amenajare camere de locuit. Are trei intrari din trei laturi diferite, cu scari separate, cu sali foarte largi de unde se putea admira privelistea ce-l inconjoara.
       Pana in 1949 era socotit castelul din vatra satului familia Vladescu avand in imprejurimi 350 ha terenuri (paduri, pasuni, livezi, izlazuri, moara de apa povarna) din care mai sunt ruinele.
       Dupa 1949 a fost preluat in administrare de G.A.S. ulterior I.A.S. Campulung Muscel, iar dupã Revolutia din 1989 de S.C. Fructis S.A. Campulung Muscel.
      In octombrie 1996 a fost preluat in proprietate de catre descendentii (mostenitorii legali) ai familiei Vladescu in baza legii caselor nationalizate nr. 112/1995 (de retrocedarea imobilelor).
Inca din 1949 fiind o constructie de rasunet in zona, cu o arhitectura asemanatoare cu cea de la alte conace din zona de munte a fost cuprinsa pe lista de patrimoniu a monumentelor culturale.
      Actualmente fiind cuprins ca imobil monument in Lista Monumentelor Istorice din judetul Arges cu nr.03B0333 este scutit de impozit, conform adeverintei nr.597/11.09.2003.
                                                              
                                                ARHITECTURA CONACULUI

        Din punctul meu de vedere este impresionanta si unica in felul ei. Din cate stiu stilul Neoromanesc si Brancovenesc ne apartin si nu se regaseste pe alte meleaguri. Aceasta constructie cuprinde toata evolutia stilului Neoromanesc, de la arhitectura taraneasca cu pridvor si cerdac pana la cea bisericeasca cu capela, perioada lui Ion Mincu cu arc frant, cat si perioada lui Grigore Cerchez specifica prin turnuri de tip foisor (cula).
      Din pacate acest edificiu nu are nici o sansa momentan chiar daca este inscris pe lista monumentelor istorice. Cu atat mai mult cu cat este criza economica (inca un motiv de a lasa un monument in paragina). Tare imi doresc sa vad aceasta frumoasa constructie restaurata. Oricum cred ca va fi nevoie de reconstructie in mare parte.