marți, 3 septembrie 2013

Castelul Banffy

       

     
 

 

 

 



            Se poate observa balconul neogotic care in zilele noastre nu se mai pastreaza..... 



 

 

 

 

 

 

 

 

    
           Castelul Banffy din Bontița judet Cluj, era considerat candva Versailles-ul Transilvaniei datorita dimensiunii si frumusetii arhitectonice. Este unul dintre cele mai frumoase ansambluri de clădiri istorice din Transilvania.
      Este atestat documentar inca din secolul XIV dar constructia lui a inceput in jurul anului 1652 cu modificari facute in 1750 si 1850. Construit in stil renascentist, extinderile ulterioare au fost făcute în secolul al XVIII-lea în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea în stil romantic (inclusiv galeria neogotica de la 1890).  Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist și cel baroc. Ansamblul se află în prezent în proces de restaurare. Planurile au fost intocmite de arhitectul Joseph Emmanuel Fischer von Erlach.
         A fost conceput un parc de agrement spre lunca Somesului, dupa planurile lui Johann Christian Erass, in stil baroc, cu alei strajuite de tei, dispuse in forma de trident, un lac, fantani arteziene si statui. József Bánffy a creat în locul parcului franţuzesc unul romantic, conţinând toate elementele corespunzătoare unui parc englezesc.
        Domeniul de la Bonțida a fost donat familiei Banffy de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387. Se bănuiește că pe acest loc a existat o reședință nobiliară încă din secolul al XIV-lea, iar construcția la castel a început în  1437, când baronul Bánffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-și ridica o cetate, și a fost finalizată în 1543.
      Potrivit unui raport militar din 1680, au existat fortificaţii ce înconjurau conacul, fiind alcătuite din clădirile renascentiste şi bastioanele de colţ. Dénes Bánffy (1638–1674), comite de Dăbâca şi Cluj, consilierul principelui Mihály Apafi I. a avut capacitatea de a construi un asemenea castel renascentist impunător. Dénes Bánffy II. a moştenit proprietatea în 1735, la vârsta de 12 ani. Şi-a petrecut tinereţea la Viena, având importante funcţii în curtea împărătesei Maria Tereza. În 1747 el a început reconstrucţia în stil baroc a castelului. Prima fază a construcţiilor (1745– 1751) s-a concentrat asupra curţii de onoare din faţa clădirii porţii. Noile clădiri au fost compuse din manej, grajd, remiză, locuinţele servitorilor – inspirate din arhitectura barocă vieneză. József Bánffy a ordonat demolarea clădirii porţii în jurul anilor 1820, întredeschizând curtea barocă cu cea renascentistă. Din materialul de construcţii, obţinut din turnul porţii, s-a construit moara pe apă de lângă castel.
           Are în spate o istorie zbuciumată, dar şi legende care vorbesc despre faptul că ar fi bântuit. Aceasta spune că o doamnă de origine nobilă, având, probabil, legătură cu familia Banffy, şi-a înşelat soţul, dar a fost surprinsă şi dată în vileag de un băiat de la grajduri. Femeia a ordonat atunci ca bărbatul să fie ucis, iar fantoma tânărului care a plătit cu viaţa pentru gestul său a rămas să bântuie domeniul.
         In toamna anului 1944, trupele germane in retragere au incendiat si au jefuit castelul, nimicind mobilierul, biblioteca, vestita galerie de portrete. In perioada comunista a fost tranformat in C.A.P . Si parcul a avut de suferit...a fost taiat o parte din el.
Statul timp de 10 de ani dupa 1990 nu a putut interveni asupra restaurării lui pt. ca a existat un proces de retrocedare până în 2000 când i s-a restituit de drept Cătălinei Banffi acest domeniu. In timpul unui litigiu, nu poti interveni asupra bunurilor. Din 2009 a fost lăsat în grija fundației Transilvania Trust care a fost condusă de fostul secretar de stat din Ministerul Culturii, Csilla Hegedus, iar acum preşedintele fundaţiei este tatăl ei, Szabo Balint. Se învârt bani frumosi din 2013 de cand cu festivalul iar banii merg in cu totul alta parte si doar de ochii lumii pt. restaurare. E inca o vacă de muls buna acest castel. Nu sunt 0,1% români sau străini sa fie interesați de restaurarea castelului. E distrus iremediabil. Se poate reconstruii dar ce folos daca nu mai e original macar 50 %. Poate si de aici lipsa de interes pt. renovare ca de restaurare nu se poate vorbi atata timp cat nu ai ce conserva la el in afara de cărămidă...si aia trebuie pe alocuri înlocuită și adăugată.

Foto (vechi) de arhiva, apartin http://www.transylvaniatrust.ro/