joi, 19 aprilie 2012

Conacul Nicolae Balcescu








 


















        


    Horia Nestorescu-Bălceşti realizând un interviu cu Maria Mandrea (1884-1985), strănepoata lui Nicolae Bălcescu, cu ocazia aniversării centenarului din 1984.
     
               Pe valea Topologului, in satul Valea Balceasca comuna Nicolae Balcescu, judetul Valcea, se afla conacul si parcul care au fost proprietatea serdarului Barbu Balcescu si a Zincai Balcescu, parintii marelui om politic, istoric si ganditor democrat-revolutionar pasoptist Nicolae Balcescu (1819-1852). Conacul a construit in anul 1824/1828 de Iancu Balcescu, fratele Zincai, suferind ulterior mai multe modificari: in 1913 s-a construit foisorul, iar in 1937 s-a ridicat un etaj. Forma de odinioara a edificiului, din vremea lui Nicolae Balcescu, poate fi vazuta intr-o acuarela realizata de Zoe Mandrea, nepoata revolutionarului.
           A fost construit in stil brancovenesc cu influente gotice si renascentiste.
Muzeul memorial (Conacul Bălceştilor) dispune de opt incaperi in care se gasesc exponate ce ilustreaza momente din viata si activitatea lui Nicolae Balcescu. La intrare este prezentat arborele genealogic al familiei, prin grafice, fresce si portrete. Aici se pot vedea imaginile surorii sale, Maria, impreuna cu sotul ei, Scarlat Geanolu, ale lui Costache Balcescu si Luxitei Florescu, precum si fotografia lui Bonifaciu Florescu, fiul Luxitei si al revolutionarului. Se mai pot vedea diverse scrisori ale fratilor Balcesti, biblioteca ramasa de la sora sa Marioara, sevaletul la care a lucrat Zoe Mandrea etc. Intr-o alta sala se prezinta secvente din timpul anilor de studii ai celui evocat, iar intr-o camera invecinata sunt expuse texte si imagini care reflecta participarea lui Nicolae Balcescu la miscarea revolutionara. Activitataea sa stiintifica este redata prin copertele revistei “Magazin istoric pentru Dacia”, editata impreuna cu August Treboniu Laurian. In aceasta publicatie, Nicolae Balcescu a scris despre rezultatele cercetarilor intreprinse in tara si in strainatate pe urmele monumentelor istorice. Sunt expuse copiile medaliei de aur cu efigia lui Mihai Viteazul si gravura care il infatiseaza pe marele voievod, descoperite de Balcescu cu ocazia calatoriei in Italia si Franta. Alaturi se afla si pasaportul folosit in aceasta calatorie. Tot aici se poate vedea o copie a tabloului care reprezinta revolutia din anul 1848 din Paris, moment la care a participat si Nicolae Balcescu. (Atunci, el a reusit sa smulga o bucata de catifea de pe tronul lui Ludovic Filip, pe care a trimis-o in tara impreuna cu o scrisoare catre Vasile Alecsandri). Vitrinele mai cuprind o copie a sigiliului lui Nicolae Balcescu din anul 1848, cand indeplinea functia de secretar a guvernului revolutionar, o reconstituire a drapelului din acele vremuri si originalul Praclamatiei de la Islaz. Alaturat, pe un perete, se afla portretul revolutionarului, pictat de Gheorghe Tatarescu in anul 1851, cand Balcescu era in exil.
Vizitatorii pot vedea de activitatea lui Nicolae Balcescu si a altor revolutionari datorita unor documente si texte la care se alatura o serie de fotografii. Acestea din urma se refera la deplasarea lui Balcescu in Tara Motilor, cand a incercat sa-i uneasca pe revolutionarii lui Avram Iancu cu cei ai lui Kossuth. Mai departe, muzeul ilustreaza activitatea istoricului si patriotului Nicolae Balcescu in emigratie. Este expusa ultima sa fotografie, precum si schema drumului efectuat pe Dunare pana la Galati, cand i s-a refuzat debarcarea in tara. Expozitia memoriala se incheie cu testamentul lui Nicolae Balcescu, text alcatuit la 29 noiembrie 1852, la Palermo. Langa ultimele dorinte se afla copia actului de deces si o pictura care infatiseaza inmormantarea sa in groapa comuna din orasul italian. Tabloul a fost realizat de Camelia Demetrescu.
         Tănase Bălcescu a avut patru copii: Maria, Iancu, Safta și Zinca.
        Zinca Bălcescu este mama lui Nicolae Bălcescu. Acesta va purta numele mamei din cauza faptului că tatăl sau, pitarul Barbu sin Petre a murit timpuriu.
         Nicolae Bălcescu a mai avut oarece frați și surori pe care musai trebuie să îi pomenesc:
        Costache Bălcescu ( zis și Prințul Negru) a fost printre altele ministru de finațe în timpul lui       Cuza iar sub Carol I a fost deputat, senator si președinte al Consiliului de Administrație al C.E.C.
       Maria Bălcescu căsătorită cu Scarlat Geanoglu, ocârmuitor (un fel de Dragne) al județului Teleorman. Maria s-a judecat cu mamă-sa pentru că nu i-a dat dota promisă la căsătorie;
         Barbu Bălcescu – primar al Craiovei și mare avocat. Printre copii lui Barbu se numără și Zoe, care s-a căsătorit cu Nicolae Mandrea.
         Zoe si Nicolae Mandrea au moștenit conacul de la Bălcești.
        Nicolae Mandrea a fost un apropiat al lui Carol I și a deținut printre altele și funcția de președinte al Înaltei Curți Casație.
        Radu N. Mandrea, fiul lui Nicolae a intrat în posesia conacului printr-un act de donație. Acesta a donat mai departe conacul statului român la 31 Martie 1948 cu scopul ca așezământul să devină tabără de creație artistică.
        Este unul dintre cele mai frumoase conace din Romania cu un farmec aparte fiind extrem de pitoresc atat el cat si zona din jurul lui cu o atmosfera Valaha autentica iar foisorul parca te cheama sa te uiti in zare pt. a admira toata Valea Balceasca.

Niciun comentariu: